A mai trecut un an...

Lorena Filoti, Rares si Iasmina, Roxana Macesaru, Paul Zaharia si Luca-Rhod

              A mai trecut un an! …un an cu o agitatie permanenta, cu multe probleme de rezolvat, incat am simtit ca nu imi mai ajunge timpul. Din pacate, toata aceasta agitatie mi-a adus probleme de sanatate peste care am reusit sa trec cu mai multa greutate ca de obicei. Partea placuta este ca Luca este bine si in ceea ce il priveste sperantele sunt mari. Terapia merge bine si s-a schimbat foarte mult. In continuare se ocupa de el Roxana Macesaru si Paul Zaharia, indrumati de dl Marius Zamfir de la Asociatia pentru Sanatatea Mintala a Copilului “Sfantul Serafim de Sarov” –Voluntari, cu care suntem in permanenta colaborare. Luca a implinit 9 ani si la aceasta aniversare nu numai ca a suflat in lumanari cu o reala placer, dar a fost si foarte incantat de toate cadourile primite. Nu va puteti inchipui ce bucurie pot sa am cand vad ca incet-incet intelege tot mai multe, copiaza ceea ce facem si incepe sa socializeze cu cei din jur. Daca la inceputul terapiei in casa noastra nu putea sa intre nimeni fara ca Luca sa devina foarte agitat si sa planga, acum nu mai este nicio problema. Chiar ii face placere sa ia contact cu toti cei care ne viziteaza, ba mai mult, acum a invatat sa descuie usa si sa plece pe la vecini. Nu sta prea mult la ei, dar important este ca intra in locatii straine fara a mai avea teama de nou, ba chiar am putea spune ca a inceput sa exploreze locurile noi cu o curiozitate iesita din comun! Acum mersul la biserica si impartasitul nu mai reprezinta o problema. Daca la inceput nu stia sa se joace cu alte persoane sau cu jucarii, acum Luca intra in jocul celor mai mari sau isi alege o masinuta pe care o imipinge de colo - colo.Toate acestea sunt lucruri minore pentru un copil normal, sunt actiuni ce nu par extraordinare, insa pentru un copil cu TSA sunt imense realizari ce se datoreaza in primul rand Lui Dumnezeu si apoi orelor nesfarsite de terapie. Toate rezultatele obtinute si faptul ca am putut sa merg mai departe este datorita tuturor celor care sunt alaturi de noi tot timpul. Sunt oameni care ne cunosc si il observa pe Luca si evolutia lui, dar sunt si oameni care nu ma cunosc personal si care mi-au acordat incredere neconditionata. E un lucru extraordinar. In acest moment imi vine in minte o secventa din filmul Forrest Gump pe care l-am urmarit de curand si pe care il recomand tuturor celor care nu au reusit sa-l vizioneze. Personajul principal din acest film, intr-un moment de disperare a vietii lui, simte nevoia sa alerge fara tinta si fara sa se mai opreasca. Incepe acest “maraton al suferintei” singur, dar pe parcurs i se alatura foarte mule personae care devin solidare cu el. De ce mi-a venit in minte aceasta imagine? Pentru ca asa mi s-a intamplat si mie. Cand Luca a fost diagnosticat cu autism, am fost total derutata si in situatia in care nu stiam mai nimic despre aceasta deficienta, am inceput singura un astfel de maraton al disperarii, insa acum, cand privesc in urma, vad ca mi s-au alaturat atatia oameni. Deci nu-mi ramane decat sa va aduc mii de multumiri, atat din partea mea cat, si a lui Luca : • Salariatilor de la Cazino Marriot, celor de la F E H S Baicoi, S.C. Victoria Michelin S.A. Floresti Prahova, S.C. Neptun S.A. Campina, S.C. Elsid S.A. Titu, croitoriei Smart Ploiesti; • Elevilor si profesorilor din liceele “Forestier” , “Petrol”, “Energetic” si “Grigorescu” Campina si in mod deosebit Lorenei Filoti, colegei ei Preda Maria si doamnei profesoare Naty Coman;• Multumesc si  Dianei Panzaru pentru tot ajutorul oferit; • Domnule Alexandru Pacuraru, va multumesc din tot sufletul, nu va cunosc dar cu siguranta sunteti o persoana deosebita  •Doamnei Camelia Tocitu si tuturor locuitorilor din Valea Doftanei, care au fost alaturi de mine. Bariu, sa stii ca am primit urarile de bine din partea ta. • Farmaciei S.C. Rudana Pharm SRL- Plopeni, domnului Valer Potra  si doamnei Nina Zinca; • Parintelui Gabriel Brezeanu ; • Pastorului Eugen Filote, doamnei Otilia Toma; • Domnului doctor Voinescu Serban si doamnei doctor Georgescu Tania •Doamnei Livia Finichiu, fiului ei Catalin Finichiu si colegilor acestuia •Domnului Rosu Cristian Cornel; • Domnului Adrian Pacuraru; • Doamnei Beatrice Radu si colegelor de la C.F.R statia Campina si statiile arondate; • De asemenea multumesc tuturor care au fost alaturi de mine si pe care i-am omis deoarece pe multi dintre dumneavoastra nu va cunosc asa cum am mai spus dar si celor care tin legatura cu mine telefonic, prin intermediul internetului , celor care imi intra in casa zi de zi. Intr-un cuvant, va multumesc din suflet tuturor. Sper ca veti fi alaturi de mine in continuare si va doresc un an mai bun in care sa aveti impliniri si reusite pe toate planurile. Cu stima si respect, Mirela Banu, mama lui Luca