Autismul

         Asociatia Pentru Autism Luca Rhod paul zaharia

                Autismul este o boala caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, de comportament stereotip si repetitiv cu simptome ce se manifesta de obicei înaintea vârstei de 3 ani. Aproximativ 75% din indivizii afectati manifesta si handicap mintal.

     Introducere

      În 1943 doctorul Leo Kanner a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinatie de grave deficite de vorbire marcate de anormalitati în interactiunea sociala si o înclinatie spre comportamente stereotipe, repetitive si ritualisitce. Acesti 11 copii au fost primii copii diagnosticati cu autism infantil. Desi denumirea initiala a evidentiat ca autismul infantil e observat în copilarie si documentele descriu comportamentul autist la copii, acum este clar ca autismul e vazut ca o boala pe tot parcursul vietii a carei tip si severitate se modifica în timp odata cu dezvoltarea individului.

      Definitia Autismului si Starile Înrudite

      Autismul este un sindrom comportamental definit de un curs caracteristic si de aparitia simultana a unor purtari particulare în trei mari domenii. În acest moment, cea mai utilizata definitie a autismului este cea publicata în 1944 de catre Asociatia Psihiatrica Americana în Manualul de diagnostice si statistice al bolilor mintale (Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorder)- DSM-IV. Pentru a se stabili un diagnostic de autism, aceasta definitie presupune ca individul sa manifeste:
     (1) o scadere în interactiunea sociala ( manifestata de cel putin doua articole din A.1 în Tabelul 1);
     (2) o scadere în comunicare ( manifestata de cel putin un articol din A.2 în Tabelul 1);
     (3) un comportament, interese si activitati restrictive, repetitive si stereotipe (manifestate de cel putin un articol din A.3 în Tabelul 1);
     (4) simptomele aparute înaintea vârstei de 3 ani.

      De multe ori anormalitatile comportamentale sunt observabile de la cele mai fragede vârste. Totusi, într-un mic numar de cazuri exista o perioada de dezvoltare normala urmata de o regresie si de manifestarea simptomelor autiste. În general, simptomele se schimba odata cu dezvoltarea si se pot îmbunatati considerabil. Un mic segment de indivizi manifesta o înrautatire în timp a comportamentului ritualistic-repetitiv.

      De la prima descriere a autismului facuta de Kanner, au fost observate alte boli care sunt similare cu autismul dar difera în prezentare. Împreuna cu autismul, aceste boli ( sindromul Rett, sindromul Asperger, dezvoltare pervaziva, “childhood disintegrative disorder” etc) sunt categorizate sub numele de boli pervazive de dezvoltare ( PDD – pervasive developmental disorders).

      Dintre acestea, probabil cel mai cunoscut sindrom este Asperger. Aceasta boala este uneori greu de deosebit fata de autism la indivizii care au un nivel normal de inteligenta, validitatea acestor diferente este dezbatuta în prezent de catre cercetatori si doctori. Definitia data de DSM-IV specifica faptul ca in cazul sindromului Asperger, pe lânga inteligenta normala, impedimente în interactiunile sociale, comportament stereotip si repetitiv , indivizii ar trebui sa nu aiba nici o întârziere în dezvoltarea limbajului ( de exemplu copiii spun cuvinte pâna la 2 ani si fraze pâna la 3 ani ). Se pune diagnosticul unei boli pervazive de dezvoltare în cazul în care individul are deficite în toate domeniile tipice pentru indivizii autisti.

      Ultimele doua boli care fac parte din categoria PDD, “childhood disintegrative disorder” si sindromul Rett sunt mult mai putin întâlnite decât celalalte trei boli din aceasta categorie. “Childhood disintegrative disorder” este diagnosticat la copii de 2 sau mai multi ani de dezvoltare aparent normala si care au o regresie marcanta si ulterior manifesta comportamentul asociat autismului. În cazul copiiilor cu aceasta boala este foarte important sa se excluda orice alta boala care poate fi identificata ( de exemplu “metachromatic leucodystrophy”) si care ar putea fi cauza simpotmelor manifestate.

      Diagnosticarea sindromului Rett se face când la copiii de 5 luni cu o dezvoltare normala apar miscari stereotipe ale mâinilor, o slaba coordonare, limbaj îngreunat si încetarea cresterii capului. În cazul autistilor se manifesta o continua dezvoltare a îndemânarilor si diminuarea în timp a unor caracteristic anormale dar la indivizii diagnosticati cu “childhood disintegrative disorder” si sindromul Rett ele se înrautatesc în timp.

      În timp ce definitia autismului e limitata la trasaturile prezentate în Tabelul 1, mai exista un numar de alte trasaturi care descriu boala. Aproximativ 75% din indivizii cu autism au abilitati intelectuale în zona retardarii mintale ( de exemplu un I.Q mai mic de 70 ). Prezenta unei retardari mentale severe ( de exemplu un I.Q. mai mic de 35) deseori îngreuneaza diagnosticarea autismului datorita numarului limitat de activitati/comportamente si abilitati care sunt necesare în observarea bolii. Pe lâna dificultatile în interpretarea rezultatelor testului de I.Q, se adauga si faptul ca indivizii autisti demonstreaza frecvent un model de abilitati împrastiate pe parcursul unor teste standradizate ( de exemplu: o discrepanta între I.Q-ul verbal si cel nonverbal) sau un limbaj limitat ori chiar lipsa lui definitva. Desi un numar de studii au demonstrat punctele tari ( de ex: decodarea) si slabiciunile caracterisitice ( întelegere, gândire abstracta ) totusi nu exista nici un tipar care sa poata fi observat la toti indivizii autisti si nici deficite neuropsihologice.

      Pe lânga retardarea mintala, autismul apare în conjunctura cu alte dificultati în comportament cum ar fi hiperactivitate si agresivitate catre propria persoana sau catre cei din jur la un nivel atât de ridicat încât necesita interventi aditionale celor menite sa lupte cu boala propriu-zisa.

     Tabelul 1 Criterii pentru diagnosticarea autismului (DSM-IV) .

     A. Un total de 6 ( sau mai multe) articole de la (1), (2) sau (3) cu cel putin doua de la (1) si câte unul de la (2) si (3):

     (1) impedimente în interactiunea sociala, manifestate sub forma a cel putin doua din urmatoarele:
     (a) impedimente marcante în utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul ochi în ochi, expresiile faciale, pozitiile corpului
     (b) esecul în dezvoltarea unor relatii caracteristice nivelului de dezvoltare
     (c) lipsa dorintei de a impartasi placere, interese sau realizari cu alte persoane( de exemplu nu sunt aratate sau aduse obiectele de inters de catre pesoanele autiste )
     (d) lipsa reciprocitatii sociale sau emotionale

     (2) imedimente in comunicare, manifestate sub forma a cel putin unuia dintre urmatoarele:
     (a) întârzierea sau lipsa totala a limajului verbal ( fara a fi însotita de încercarea de a compensa aceasta lipsa prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea)
     (b) la indivizii cu un limbaj potrivit apare un imepdiment în abilitatea de a initia sau sustine o conversatie cu ceilalti
     (c) limbaj stereotip si repetitiv sau limbaj idiosincratic
     (d) lipsa jocului variat si spontan sau a jocului social imitativ potrivit varstei

     (3) comportamente, interese si activitati reduse, repetitive si stereotipe, manifestate sub forma a cel putin unuia din urmatoarele:
     (a) interes redus si anormal în intensitate sau concentrare
     (b) aderenta aparent inflexibila pentru un ritual specific si nefunctional
     (c) maniere stereotipe sau repetitive ( de exemplu: fâlfâirea sau rasucirea mâinii sau a degetului, sau miscari complexe ale întregului corp)
     (d) preocupari insistente pentru parti ale obiectelor

     B. întarzieri sau functionari anormale într-unul din urmatoarele domenii:
     (1) interactiune sociala
     (2) limbaj asemanator cu cel din comunicarea sociala
     (3) joc simbolic sau imaginativ .

     Predominanta Autismului

      O estimatie moderata a predominatiei autismului este de aproximativ 4-5/10 000 indivizi. Totusi, estimarile recente urca pâna la 10/10 000. Daca ar fi sa facem o comparatie, cea de-a doua rata,de 10/10 000, este aproximativ egala cu rata de nasteri a indivizilor cu sindromul Down, cea mai cunoscuta boala cromozomiala si cauza cea mai des întâlnita cauza a retardarii mentale. Diferenta dintre ratele de predominanta din diferite studii este cauzata în mare parte de faptul ca, de-a lungul timpului, criteriile de diagnosticare s-au schimbat de la primele descrieri ale lui Kanner iar cel curent este mai larg decât criteriul anterior utilizat. Odata ce s-a nascut un copil autist, riscul de a se naste un alt copil autist variaza între 3 pâna la 7%. Autismul apare de 4 sau 5 ori mai des la barbati decât la femei.

     Teorii Neuropsihologice si Caracteristici

      Studiile neuropsihologice, pe lânga faptul ca se concentreaza asupra trasaturilor autismului, au si o alta tinta, aceea de a descoperi deficitul sau deficitele cognitive fundamentale ce se afla în spatele anormalitatilor comportamentale observate în cazul acestei boli.Trei dintre cele mai importante teorii presupun ca exista deficite cognitive fundamentale în functiile executive,coerenta centrala si elaborarea unei teorii, pareri.

      “Functii executive” este un termen care acopera o larga zona de procese cognitive superioare cum ar fi capacitatea de a se libera de context, inhibarea unor raspunsuri nepotrivite, planificarea, îndeplinirea unei sarcini, schimbarea sarcinilor si monitorizarea lor. Pentru examinarea acestor procese s-au creat niste teste neuropsihologice cum ar fi Turnurile din Hanoi si Sortarea Wisconson a cartilor de joc care au scos la iveala functii executive anormale în autism. În particuar, deficitul în capacitatea de a trece de la o sarcina la alta este considerat paralel cu acel comportament ritualistic-repetitiv observat în autism si reprezinta caracteristica definitorie a acestei boli.

      O a doua teorie neuropsihologica despre autism afirma ca persoanele autiste au o slaba coerenta centrala. Ca dovada în sustinearea acestei teorii este faptul ca autistii nu pot deosebi tipare, modele sau stimuli într-un context cu înteles, spre deosebire de o persoana care nu sufera de aceasta boala. Acest deficit poate însemna limitare în procesarea unor evenimente sau stimuli importanti dar poate sevi la cresterea performantei unui individ autist de a procesa stimuli întâmplatori, observatie ce a fost facuta în mai multe studii. De exemplu, într-un studiu, indivizii autisti au dovedit ca au o capacitate relativ dezvoltata în a-si aminti cuvinte întâmplatoare, fara sens dar au avut rezultate proaste în a-si aminti propozitii cu înteles.

      O a treia ipoteza sugereaza ca indivizii autisti au un deficit în a crea o parere despre sine sau o teorie despre starea mentala interna a celorlalti, cum ar fi dorintele si credintele lor. Acest deficit este observabil atunci când unui individ autist i se cere sa prevada comportamentul unei alte persoane dupa ce s-a luat în considerare posibilitatea ca informatia data acelei persoane poate fi falsa sau ca individul ar putea avea o opinie gresita. Un astfel de exemplu este ilustrat de nereusita copiiilor autisti în urmatorul test: subiectului i se cere sa prevada daca o persoana ar mai cauta un anumit obiect care a fost mutat de la locul sau original ( din punctul A în punctul B) în timpul cât persoana a fost afara din încapere. Copilul autist nu e capabil sa ia în considerare faptul ca persoana respectiva nu poate sti ca obiectul a fost mutat ( din punctul A în punctul B) întrucât era absenta la aceasta mutare. El va raspunde ca persoana va cauta obiectul în noua locatie ( punctul B).

      Desi toate aceste trei teorii (deficit în functiile executive, coerenta centrala slaba, deficit în formularea unei opinii) au încercat sa explice caracteristicele comportamentale si cognitive ale autismului, nu exista un model unic care sa poata explica toate caractersiticele tuturor indivizilor. De exemplu chiar daca teoria deficitului în crearea unei opinii explica deficitul social observat în autism, ea nu explica suficient comportamentul ritualistic-repetitiv sau retardarea mentala care e prezenta pâna la 70% din cazuri.

     Baza Biologica a Autismului

      Studiile recente demonstreaza ca autismul are o baza biologica dar nu s-au determinat înca mechanismele patogenice.La fel ca orice alta boala comportamentala, autismul este foarte probabil rezultatul final al diferitelor cauze si cai biologice. Cea mai buna dovada este faptul ca 10% din indivizii autisti au totodata si o stare medicala fragila ( de exmplu: sindromul X, scleroza, “congenital rubella” ) despre care se crede ca le-a cauzat simpotemele autiste. La ceilalti 90% indivizi unde nu apare nici o alta boala, s-a descoperit ca factorul genetic are o mare importanta. Dovada aestei afrimatii provine din studiul familiilor si a gemenilor. Studiul familiilor a demonstrat ca desi riscul aparitiei autismului ( adica de a avea un al doilea copil autist) este de doar 2-5%, aceasta rata este de 100 de ori mai mare decât rata aparitiei autismului la restul populatiei. Studiul gemenilor a demonstrat ca autismului care apare la ambii membri ai unei perechi identice de gemeni ( adica gemenii monozigoti care au 100% acelasi material genetic) are o rata mai mare ( peste 60% ) decât cea de 3-5% a autismului care apare la ambii membri ai unei perechi de gemeni ( adica la gemenii dizigoti care au doar 50% acelasi material genetic). Concluzia acestor studii este ca autismul e o boala genetica si e rezultatul interactiunii a mai multor gene. Studii genetice au încercat sa descopere gena sau genele care sunt responsabile pentru cauzarea autismului în majoritatea cazurilor dar desi unele zone ale genomului uman sunt considerate ca loc de dezvoltare pentru gene defecte, înca nu s-a identificat nici o gena care sa joace un rol în cauzarea autismului.

      Faptul ca autismul e consierat o boala genetica pare greu de crezut pentru ca rare ori se poate observa o familie cu mai mult de un membru autist. Totusi, un astfel de criteriu poate duce la concluzii gresite din mai multe motive. În primul rând, comparat cu alte boli care se cred ca se mostenesc( diabet, hipertensiune) autismul este foarte neobisnuit. În al doilea rând, foarte putini dintre indivizii autisti se casatoresc si au copii, eliminând astfel unul dintre cele mai obisnuite moduri de transmitere ( adica de la un parinte afectat la copil) si în mod sigur scazând numarul familiilor cu mai mult de un membru autist. În sfârsit, se pare ca familiile care au deja un copil autist, în general îsi limiteaza planurile de a avea alti copii.

      Cu toate ca putini dintre indivizii autisti au o conditie medicala slaba, majoritatea nu au nici o anormalitate fizica evidenta. În unele studii totusi, s-a descoperit ca pâna la 25% dintre indivizii autisti au suferit de lesinuri sau au macrocefalie. Macrocefalia nu cauzeaza simptomele autismului dar e considerat ca facând parte din mecanismul cerebral ce cauzeaza autismul.

      În urma câtorva studii neuropatologice realizate postmortem s-a observat o proasta dezvoltare a structurilor în mai multe zone distincte ale creierului. În sistemul limbic, anormal de mic, au fost detectate celule dens împachetate pe când în cerebel exista o descrestere a numarului de celule Purkinje. S-a observat si o crestere substantiala a creierului dar numai în anumite regiuni ( ca de exemplu lobul temporal, parietal si nucleii). În contrast cu aceasta, corpul callos, o conducta fibroasa care leaga cele doua emisfere ale creierului, a scazut în marime în partea de mijloc si posterioara a sa. Cresterea creierului la indivizii autisti sugereaza existenta unei anormalitati în dezvoltarea creierului ( se produc prea multe celule nervoase, nu se elimina destul tesut nervos prin procesul normal de eliminare a tesutului nervos în perioada de dezvoltare sau exista o supracrestere a tesutului nonneuronal).

      Modul în care sunt distribuite anormalitatile în creierul individului autist, mod rezultat din studiul posmortem, este asemanator cu teoriile neuropsihologice care sugereaza ca anormalitatile creierului autist nu pot fi localizate doar intr-o singura structura a acestuia. Unele anormalitati sunt asemanatoare cu cele care apar la un adult in cazul unei congestii cerebrale, de exemplu, deci nu par a îsi avea locul intr-o boala despre care se crede ca e rezultatul unei anomali timpurii în dezvoltarea creierului. Astfel ca o singura anomalie timpurie aparuta în procesul de dezvoltare al creierului în autism poate afecta mai multe strucutiri si zone ale acestuia.

      Alte studii ale bazei biologice a autismului au aratat ca exista anormalitati în unele substante chimice gasite în creier. Cea mai importanta descoperire în autism din ultimii 25 de ani a fost serotonina descoperita la o treime din indivizii autisti. Aceasta anormalitate în nivelul serotoninei din sânge este considerat a fi o indicatie catre functionarea sistemului de serotonina din creier si sugereaza o anormalitate în metabolismul central de serotonina. Faptul ca unii indivizi autisti arata îmbunatatiri în comportament în urma administrarii unor medicamente care inhiba serotonina demonstreaza posibilitatea ca serotonina sa aiba un rol important în patogeneza autismului. Alte studii mai recente s-au îndreptat spre defecte imunologice care ar putea fi prezente la indivizii autisti. Daca aceste defecte sunt descoperite, împreuna cu anomaliile substantelor chimice din creier ( de ex serotonina) pot avea un rol important în dezvoltarea anormala a creierului autist.

     Tratarea persoanelor autiste

      Noile cercetari arata ca o interventie facuta devreme în modul de comportare al pacientului poate avea un rol important în tratamentul autismului. Se încerarca sa se descopere care aspecte ale tratarii timpurii a comportamentului sunt mai importante si care indivizi autisti ar putea beneficia cel mai bine de aceste interventii. S-a încercat crearea unor dispozitive care sa poata diagnostica din timp prezenta bolii. “The Checklist for Autism in Toddlers”(CHAT) este un aparat utilizat de catre medicii primari pentru detectarea autismului la copiii de 18 luni. “The Autism Diagnostic Interview”(ADI) si algoritmul de diagnosticare ce îl acompaniaza pot stabili prezenta autismului la copiii în vârsta de 2 ani.

      Pe lânga diagnosticarea din timp, un pas critic în tratamentul unui copil autist este o evaluare initiala foarte minutioasa. Aceasta evaluare necista prezenta unei echipe multidisciplinare de medici, incluzând un psiholog care sa testeze abilitatile intelectuale ( IQ ), un medic logoped care sa evalueze limbajul, un consultant în educatie care sa determine apitudinile de citire si comportament scolar, un psiholog sau psihiatru care sa decopere o potentiala problema de comportament.

      Desi nu exista tratament pentru autism, tousi medicii au ajuns la un conses: un tratament adecvat are un imapct important asura bolii. Tinta tratamentului este: sa faciliteze dezvoltarea sociala si a limbajului; sa scada din problemele comportamentale ( comportament ritualistic, agersivitate sau hiperactivitate); sa determine dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta; sa ajute familiile sa faca fata bolii. Interventiile comportamentale care se pare ca au avut rezultate difera de la unele simple, cum ar fi antecedentele ( prevenirea unor schimbari care sunt pe cale sa apara, pentru a limita traumele ce rezulta în urma unei schimbari abrupte ) pâna la încercarea de a învata pacientul comportamente alternative care sa le înlocuiasca pe cele aberante existente ( sa dea mâna înloc sa atinga pe cineva într-un mod nepotrivit aunci când ii saluta ). Antrenamentul pentru aptitudinile sociale este destul de folositor pentru copii care deja pot vorbi, adolescenti si adulti cu autism. Rezultate importante s-au obtinut si în încercarea de a oferi si mentine un adult autist într-un loc de munca platit.

      Se pare ca si anumite medicamente au un efect benefic în problemele de comportament, cum ar fi cele care inhiba serotonina; acestea descresc numarul comportamentelor repetitive, ritualistice si stereotipe precum si a agresivitatii. Si alte medicamente au fost folositoare în tratarea unor comportamente care nu sunt trasaturi definitorii ale bolii( stimulanti ai hiperactivitatii, , neuroleptice pentru agresivitate si antidepresive pentru schimbari episodice de stari, somn, pofta de mâncare, nivel al energiei si grad de iratibilitate despre care se crede ca reflecta o boala afectiva ). (sursa- "autism.ro")

Am invatat - Octavian Paler

Octavian PALER paul zaharia

   

          Pe marginea scrierilor lui Octavian PALER  n-o sa am niciodata curajul sa comentez, nu sunt destul de buna pentru asa ceva. In scimb citesc cu multa placere Octavian Paler, de cele mai multe ori ma regasesc in scrierile sale . Ma regasesc in versuile poeziei „Am Invatat”  si cred ca sunt multi asemeni mie. De cate ori sunt trista citesc si recitesc aceste versuri, chiar daca de multe ori imi dau lacrimile. Cat adevar poate fi in aceste versuri!

   


    Am invatat 

               Octavian PALER                                                                                                                                                              

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta…

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca,tot ce poti face este sa fii o persoana iubita…

Am învaţat unele lucruri în viaţă pe care vi le împărtăşesc şi vouă ! Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească. Tot ce poţi face este să fii o persoană iubită. Restul… depinde de ceilalţi. Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese. Am învăţat că durează ani să câştigi încrederea şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi. Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă CI PE CINE AI. Am învăţat că te descurci şi ţi-e folosit farmecul circa 15 minute. După accea, însă, ar fii bine să ştii ceva.
Am învăţat că nu trebiue să să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci contează ceea ce poţi să faci tu. Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ce pot să fac eu pentru a rezolva.

Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe.
Am învăţat că trebiue să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde; s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.

Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi.
Am învăţat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecinţe.
Am învăţat că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate.
Am învăţat că atunci când sunt supărat am DREPTUL să fiu supărat, dar nu am dreptul să fiu şi rău.
Am învăţat că prietenia adevărată continua să existe chiar şi la distanţă. Iar asta este valabil şi pentru iubirea adevarată. Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul. Am învăţat că indiferent cât de bun iţi este un prieten oricum te va răni din când în când, iar tu trebiue să-l ierţi pentru asta.
Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii ; câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi. Am învăţat că indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.

Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea, dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii. Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc. Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc şi nu faptele sale.

Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit.
Am învăţat că indiferent de consecinţe cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung departe în viaţă.

Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.

Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten vei putea găsi puterea de a-l ajuta.
Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile sufleteşti.

Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede…

Am învaţat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.

Am învăţat să iubesc ca să pot să fiu iubit.

2% pentru Luca

        Redirectioneaza 2% din impozitul pe venitul global catre Asociatia Pentru Autism Luca-Rhod si in acest mod poti ajuta un copil cu tulburare din spectrul autis sa poata continua terapia care este atat de necesara recuperarii lui! Multumim anticipat!

Statistic vorbind...

                 Luca Rhod paul zaharia

            În România, la fiecare şapte ore şi jumătate, se naşte un copil cu autism. Deşi aproximativ 30.000 de persoane suferă de o Tulburare din Spectrul Autismului (TSA), în ţara noastră persoanelor diagnosticate cu autism nu le mai este recunoscută boala odată cu împlinirea vârstei de 18 ani şi nu mai primesc niciun ajutor, informează Agerpres.

Reprezentanţii copiilor cu autism afirmă, în context, că factorii decidenţi trebuie să îşi amintească de existenţa acestor copii şi să elaboreze o strategie naţională privind autismul.

Potrivit specialiştilor, când părinţii află că au un copil autist, majoritatea şi-ar dori ca problema să dispară în mod magic. Este important pentru familie să depăşească durerea şi şocul şi să facă faţă situaţiei, sperând la un viitor cât mai bun pentru copilul lor.

Specialiştii susţin că, astăzi, mai mult decât înainte, persoanele cu autism pot fi ajutate. O combinaţie între intervenţia timpurie, educaţia specială, sprijinul familiei şi, în unele cazuri, medicaţie ajută la creşterea numărului de copii cu autism care trăiesc o viaţă normală. Intervenţiile speciale şi programele educaţionale pot mări capacitatea lor de a învăţa, comunica şi relaţiona cu alţii, în timp ce se reduc severitatea şi frecvenţa comportamentelor nedorite. Diagnosticat la timp şi având parte de intervenţie timpurie, copilul cu autism are o şansă să se poată integra în societate, să poată învăţa în şcoli normale (poate zâmbi, poate vorbi). Boala lui nu dispare după 18 ani, dar nici nu se transformă automat într-o afecţiune de tip psihoză - schizofrenie.

Copiii cu autism au mai multe manifestări comportamentale, printre care ataşament straniu pentru obiecte, se joacă îndelungat în mod bizar, plâng, râd sau manifestă nelinişti din motive neclare, împotrivirea la atingerile sociale (îmbrăţişări), dificultăţi de interacţiune cu alte persoane, gesturi repetitive (alinierea de obiecte, de exemplu) şi/ sau mişcări stereotipe (agitarea mâinilor, săritul, mersul pe vârfuri), lipsa întrebărilor (pe care le pun de obicei copiii despre tot ceea ce îi înconjoară), neputinţa de a se orienta când este strigat pe nume, de a copia mişcările altor persoane, de a arăta obiecte altor persoane, contact vizual redus sau inexistent, vorbire săracă, limbaj redus. Băieţii sunt pasibili de patru ori mai mult la autism decât fetele.

Statisticile din Statele Unite ale Americii arată o creştere a numărului de cazuri de până la 1 la 100 de copii.

În România nu este nicio statistică oficială privind incidenţa/ prevalenţa autismului. În ţara noastră, copiii care sunt diagnosticaţi cu autism sunt încadraţi, după majorat, la 'afecţiuni psihice', categoria psihoze, (iar înainte de 18 ani sunt încadraţi la 'tulburări psihice', conform Criteriilor generale medico-psihosociale de identificare şi încadrare a copiilor (0-18 ani) cu deficienţe şi handicap (dizabilităţi)).

Specialiştii susţin că este imperios necesară, în România, o strategie naţională pentru autism, o abordare integrată a TSA cu stabilirea şi respectarea atribuţiilor instituţiilor statului, de profesionişti şi paraprofesionişti bine pregătiţi şi cu roluri bine stabilite şi de adoptare a unei legi a autismului după modelul american, în care să se stipuleze metodele de identificare a persoanelor cu autism, cum se intervine şi în ce constă tratamentul timpuriu, existenţa unor programe pentru adulţii cu autism şi prezentarea unor oportunităţi sociale pentru dezvoltarea şi asigurarea viitorului acestora.

Sprijin pentru copiii cu autism

                         Implica-te, ajuta, doneaza! paul zaharia paul zaharia

                                                                                                                                                                                                                                       

2012 - PROCEDURA DE REDIRECTIONARE A 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT:

Prin intermediul prevederii 2% din Codul Fiscal, orice contribuabil, persoana fizica, poate directiona 2% din impozitul pe venit, platit statului, catre ce organizatie non-guvernamentala (asociatie, fundatie etc.) doreste. Practic in acest fel dvs. transmiteti statului modul in care doriti sa fie cheltuita o parte din impozitul dvs. pe venit. Atentie, aceasta suma nu reprezinta o sponsorizare sau donatie, ci este, in esenta, o parte a bugetului de stat care este directionata de catre fiecare cetatean in parte catre entitatea dorita de acesta !

Daca doriti ca, prin directionarea a 2% din impozitul pe care dumneavoastra l-ati platit statului pentru salariile din anul 2011, sa sprijiniti activitatea Asociatiei Pentru Autism Luca-Rhod, completati si transmiteti, pana la data de 15 mai 2012, formularul pe care il gasiti in sectiunea "redirectionare 2%" a blogului nostru.

Anul la care se face referire in declaratie este 2011, deoarece ne referim la impozitul pe venit din 2011, conform fisei fiscale. Nu va faceti probleme daca nu cunoasteti suma corespunzatoare a 2% din impozit. Va fi calculata de catre organele fiscale. Puteti lasa casuta necompletata.

Formularul se completeaza de mana, in doua exemplare, din care unul ramane la contribuabil. Depuneti formularul direct sau trimiteti-l prin posta cu scrisoare recomandata (confirmare de primire) la Administratia Finantelor Publice a localitatii de domiciliu.

Dumnezeu sa va rasplateasca!

Alimentatia-problema majora

Paul Zaharia

                 Probabil ca multi nu stiu ca una din multele probleme ale copiilor autisti este alimentatia. Pana la varsta de doi ani, Luca a mancat ca orice copil normal. Incet-incet a inceput sa faca fixatie pentru anumite feluri de mancare pana a ajuns sa manance doar pate de ficat. Cu multa insistenta si cu foarte multa rabdare am reusit sa-l facem sa mai manance si alte cateva alimente, nu se atinge de legume, de supe sau ciorbe, carne ori peste. De fapt ar trebui sa spun cam ce mananca in afara de pate: mamaliguta cu branza, cascaval feliat, branza topita, margarina, cartofi prajiti, banane, iaurt cu fructe si bea lapte. Am stat de vorba cu domnul Zamfir si am hotarat sa introducem in terapie un program de autoajutorare si diversificarea alimentatiei. Fara doar si poate, este foarte greu si trebuie o rabdare de fier pentru ca nemultumirea lui Luca este permanenta, nu numai in timpul terapiei. Cauta prin toata casa cutiuta lui cu pate de ficat si e foarte nervos pentru ca nu o gaseste. Acum am introdus supa strecurata, Roxana si Paul fac o terapie mai relaxanta cu jocuri multe si cu puzzle-urile care ii plac si intre timp ii mai dau si  cate o lingurita de supa. La inceput avea senzatie de voma dar acum ii  dam cam o jumatate de cana cu supa intr-un interval de 3 ore.  In prima zi a reusit chiar si sa ne pacaleasca si intr-un moment de neatentie, cand era in pauza din timpul terapiei, a luat repede supa s-a dus cu ea la baie, a varsat-o in bazinul WC si a tras apa.

               Dupa aceasta faza stateam si ma gandeam cat de normal se poarta Luca atunci cand isi doreste ceva in mod deosebit. Imi da impresia ca in acele momente iese cu totul din autism, gandeste normal, gaseste solutii si mai are si o rabdare incredibila asteptand ca noi sa nu mai fim atenti si sa-si duca planul la bun sfarsit. Spun asta pentru ca nu e prima data cand procedeaza asa, a invatat foarte multe din dorinta de a face ceea ce vrea, asa a invatat si sa descuie usa de la intrare -  doar pentru  a fugi la vecini.

 Revenind la problema alimentatiei, speram sa il facem sa  manance cat de cat normal, sa accepte carnita de pui, pestele si ceea ce e mai important, legumele si fructele. Ar fi o adevarata victorie pentru noi daca Luca ar incepe sa manance diversificat.  Suntem optimisti!

A mai trecut un an...

Lorena Filoti, Rares si Iasmina, Roxana Macesaru, Paul Zaharia si Luca-Rhod

              A mai trecut un an! …un an cu o agitatie permanenta, cu multe probleme de rezolvat, incat am simtit ca nu imi mai ajunge timpul. Din pacate, toata aceasta agitatie mi-a adus probleme de sanatate peste care am reusit sa trec cu mai multa greutate ca de obicei. Partea placuta este ca Luca este bine si in ceea ce il priveste sperantele sunt mari. Terapia merge bine si s-a schimbat foarte mult. In continuare se ocupa de el Roxana Macesaru si Paul Zaharia, indrumati de dl Marius Zamfir de la Asociatia pentru Sanatatea Mintala a Copilului “Sfantul Serafim de Sarov” –Voluntari, cu care suntem in permanenta colaborare. Luca a implinit 9 ani si la aceasta aniversare nu numai ca a suflat in lumanari cu o reala placer, dar a fost si foarte incantat de toate cadourile primite. Nu va puteti inchipui ce bucurie pot sa am cand vad ca incet-incet intelege tot mai multe, copiaza ceea ce facem si incepe sa socializeze cu cei din jur. Daca la inceputul terapiei in casa noastra nu putea sa intre nimeni fara ca Luca sa devina foarte agitat si sa planga, acum nu mai este nicio problema. Chiar ii face placere sa ia contact cu toti cei care ne viziteaza, ba mai mult, acum a invatat sa descuie usa si sa plece pe la vecini. Nu sta prea mult la ei, dar important este ca intra in locatii straine fara a mai avea teama de nou, ba chiar am putea spune ca a inceput sa exploreze locurile noi cu o curiozitate iesita din comun! Acum mersul la biserica si impartasitul nu mai reprezinta o problema. Daca la inceput nu stia sa se joace cu alte persoane sau cu jucarii, acum Luca intra in jocul celor mai mari sau isi alege o masinuta pe care o imipinge de colo - colo.Toate acestea sunt lucruri minore pentru un copil normal, sunt actiuni ce nu par extraordinare, insa pentru un copil cu TSA sunt imense realizari ce se datoreaza in primul rand Lui Dumnezeu si apoi orelor nesfarsite de terapie. Toate rezultatele obtinute si faptul ca am putut sa merg mai departe este datorita tuturor celor care sunt alaturi de noi tot timpul. Sunt oameni care ne cunosc si il observa pe Luca si evolutia lui, dar sunt si oameni care nu ma cunosc personal si care mi-au acordat incredere neconditionata. E un lucru extraordinar. In acest moment imi vine in minte o secventa din filmul Forrest Gump pe care l-am urmarit de curand si pe care il recomand tuturor celor care nu au reusit sa-l vizioneze. Personajul principal din acest film, intr-un moment de disperare a vietii lui, simte nevoia sa alerge fara tinta si fara sa se mai opreasca. Incepe acest “maraton al suferintei” singur, dar pe parcurs i se alatura foarte mule personae care devin solidare cu el. De ce mi-a venit in minte aceasta imagine? Pentru ca asa mi s-a intamplat si mie. Cand Luca a fost diagnosticat cu autism, am fost total derutata si in situatia in care nu stiam mai nimic despre aceasta deficienta, am inceput singura un astfel de maraton al disperarii, insa acum, cand privesc in urma, vad ca mi s-au alaturat atatia oameni. Deci nu-mi ramane decat sa va aduc mii de multumiri, atat din partea mea cat, si a lui Luca : • Salariatilor de la Cazino Marriot, celor de la F E H S Baicoi, S.C. Victoria Michelin S.A. Floresti Prahova, S.C. Neptun S.A. Campina, S.C. Elsid S.A. Titu, croitoriei Smart Ploiesti; • Elevilor si profesorilor din liceele “Forestier” , “Petrol”, “Energetic” si “Grigorescu” Campina si in mod deosebit Lorenei Filoti, colegei ei Preda Maria si doamnei profesoare Naty Coman;• Multumesc si  Dianei Panzaru pentru tot ajutorul oferit; • Domnule Alexandru Pacuraru, va multumesc din tot sufletul, nu va cunosc dar cu siguranta sunteti o persoana deosebita  •Doamnei Camelia Tocitu si tuturor locuitorilor din Valea Doftanei, care au fost alaturi de mine. Bariu, sa stii ca am primit urarile de bine din partea ta. • Farmaciei S.C. Rudana Pharm SRL- Plopeni, domnului Valer Potra  si doamnei Nina Zinca; • Parintelui Gabriel Brezeanu ; • Pastorului Eugen Filote, doamnei Otilia Toma; • Domnului doctor Voinescu Serban si doamnei doctor Georgescu Tania •Doamnei Livia Finichiu, fiului ei Catalin Finichiu si colegilor acestuia •Domnului Rosu Cristian Cornel; • Domnului Adrian Pacuraru; • Doamnei Beatrice Radu si colegelor de la C.F.R statia Campina si statiile arondate; • De asemenea multumesc tuturor care au fost alaturi de mine si pe care i-am omis deoarece pe multi dintre dumneavoastra nu va cunosc asa cum am mai spus dar si celor care tin legatura cu mine telefonic, prin intermediul internetului , celor care imi intra in casa zi de zi. Intr-un cuvant, va multumesc din suflet tuturor. Sper ca veti fi alaturi de mine in continuare si va doresc un an mai bun in care sa aveti impliniri si reusite pe toate planurile. Cu stima si respect, Mirela Banu, mama lui Luca